Sindicaliștii din UFS „Atlas“, pregatiți pentru examenul integrării europene

Sindicalistii din UFS „Atlas“, pregatiti pentru examenul integrarii europene

Lucrarile Consiliului Liderilor din UFS „Atlas“ au avut loc anul acesta an perioada 7 – 8 iunie, la Complexul „Calul Balan“ din statiunea Neptun. Cornel Radoi: „Sper ca antr-o luna sau doua sa putem discuta si despre Sindicatul de la Metrou ca fiind membru an UFS „Atlas“! Trebuie sa facem un pas anainte si asta cât mai curând!“ Raportul de Analiza „Insomar“ 2006 arata o imagine a sindicatelor mai buna an acest an, comparativ cu anul trecut la nivelul populatiei ocupate. Presedintele US „MediaSind“, Cristi Godinac: „Sa nu se mai chinuie politicienii sa faca o lege a presei, pentru ca avem propriul nostru instrument de autoreglementare!”

UFS „Atlas“ s-a remarcat de mai multa vreme ca fiind cel mai important pol de pu-tere din miscarea sindicala. Nucleului din urma cu 6 ani, format din salariatii din petrol, gaze, energie electrica, hidrotermica si nucleara, li s-au alaturat ulterior telecomunicatiile, jurnalistii, avocatii, transportatorii, chimia-petrochimia, serviciile publice. Într-o perioada relativ scurta de timp, aceasta UFS „Atlas“ s-a impus ca un punct de referinta pentru toate organizatiile sindicale si ca principal negociator din partea sindicatelor an relatia cu Guvernul si organizatiile patronale având un cuvânt greu de spus si an ceea ce priveste activitatea confederatiei sindicale CNSLR „Fratia“.

În iunie 2006, lucrarile Consiliului Liderilor UFS „Atlas“ au prilejuit reunirea tuturor liderilor sindicali din domeniile enumerate mai sus, a invitatilor la consiliu, reprezentanti ai patronatelor, oficiali din structurile guvernamentale sau politicieni.

Reasezarea miscarii sindicale

Dupa intonarea Imnului de Stat si intrarea oficiala an atmosfera lucrarilor prin validarea mandatelor de vot si a comisiilor de lucru, presedintele UFS „Atlas“, Liviu Luca,i-a prezentat pe sponsori si invitati si a supus la vot ordinea de zi, ceea ce ansemna ca lucrarile erau deschise de-acum an mod oficial.

Luand cuvantul din partea invitatilor, Cornel Radoi, presedintele Conventiei Sindicale Nationale a Transportatorilor si sef al sindicalistilor de la Metrou, aprecia ca, din 1990 pana an prezent, procentul de sindicalizare a populatiei an Romania a ajuns undeva an jur de 50 la suta, fata de peste 90 la suta, cât era an 1990. «Acest lucru ne obliga – spune el – pentru ca, dincolo de haosul politic din tara, asistam vrand-nevrand la o debusolare a miscarii sindicale. Avem obligatia sa strangem randurile, sa fortam o reorganizare si mobilizare a miscarii sindicale. Iar aceasta din doua motive. Mai antai ca institutia sindicala cu rolul ei bine precizat trebuie sa se faca simtita an orice moment si an orice domeniu. ßi an alta ordine de idei, aceasta lupta cu companiile multinationale nu o vom putea duce altfel. Când vin an aceasta sala, an fata dumneavoastra, eu vreau sa pot sa spun an continuare: colegii mei de la „Petrom“, „Telecomunicatii“, „RomGaz“ si nicidecum OMV, OTE si asa mai departe»..., a mai spus Cornel Radoi. Tocmai de aceea, an virtutea unitatii si solidaritatii sindicale, liderul sindicatului de la Metrou a lansat un apel pentru strângerea randurilor an miscarea sindicala.

Anuntand ca organizatia de la Metrou nu este afiliata la nicio confederatie si pentru a gasi o cale de colaborare si a uni fortele din miscarea sindicala antr-o confederatie, Cornel Radoi a spus: «Nu pot sa nu tin cont de ceea ce anseamna UFS „ATLAS“. Si sper ca antr-o luna sau doua sa putem discuta si despre Sindicatul de la Me-trou, ca fiind membru al UFS „ATLAS“. Trebuie sa facem un pas anainte si asta cat mai curand!»

Un alt invitat care a luat cuvantul a fost si caricaturistul Cristian Topan. Multumind pentru invitatia la lucrarile Consiliului Liderilor UFS „ATLAS“, el a prezentat cateva evenimente ale momentului din domeniul expozitiilor de caricatura la care i-a invitat la randul sau pe cei prezenti.

Prezent la lucrari an calitate de invitat, reprezentantul Inspectiei Generale a Muncii din cadrul MMSSF a vorbit despre antarirea parteneriatului existent antre Inspectia muncii si structurile teritoriale ale uniunii, aratand ca aceasta institutie ramane an continuare un sprijin si un colaborator serios pentru UFS „ATLAS“, chiar daca uneori mai poate fi tras la raspundere, când derapeaza.

Pensii private pentru membrii de sindicat

În calitate de reprezentant al comisiei de resort, Mircea Barau da citire Raportului Financiar al UFS „ATLAS“, document care analizeaza necesitatea, legalitatea si oportunitatea cheltuielilor facute de uniune de la ultimul consiliu si pana an prezent, an scopul descarcarii de gestiune a presedintelui si contabilului sef ai UFS „ATLAS“. În urma prezentarii facute, Raportul este votat an unanimitate de delegatii prezenti. Urmeaza prezentarea executiei bugetare pentru anul 2005, prezentata de Gheorghe Smoleanu si aprobata de delegati si proiectul de buget pentru anul an curs.

Presedintele Uniunii Federative Sindicale „ATLAS“, Liviu Luca acorda premii pentru activitate deosebita an anul 2005 structurilor teritoriale si federatiilor componente ale uniunii care, prin activitatea desfasurata au contribuit la realizarea obiectivelor si sarcinilor asumate an interesul membrilor de sindicat. Dintre acestea s-au evidentiat Federatia „Gaz – Romania“, „Telecomunicatiile“ sau „Termoelectrica“. Premiile sunt anmanate de sponsorii evenimentului.

Pentru ca, ancepand cu momentul ianuarie 2007, vor fi lansate pe piata romaneasca pensiile private, din partea societatii „Delta Asigurari“, Razvan Chifor face o prezentare a acestui sistem care vine an sprijinul membrilor de sindicat si an care societatea pe care o reprezinta este extrem de implicata. Se stie deja ca legea a trecut de cele doua camere ale Parlamentului si va fi functionala de anul viitor, iar promotorii acestui sistem de pensii, peste tot an lume, sunt sindicatele. De ce? Pentru ca sindicatele apara interesele legitime ale muncitorilor si se asigura ca acestia sa primeasca o parte echitabila cu munca prestata chiar si atunci cand nu vor mai putea munci, respectiv, la pensie. Subiectul, de mare interes pentru salariati an general, a fost bine primit de cei prezenti, acestia urmand a-l promova si an cadrul organizatiilor pe care le reprezinta.

Reprezentantul Bancii „Romexterra“ a prezentat Cardul de Afinitate, un proiect care a anceput an colaborare cu federatiile componente ale Uniunii Federative Sindicale „ATLAS“. Acesta este un card „Mastercard“ cu toate avantajele specifice pentru posesorul sau. Delegatii prezenti si-au manifestat interesul pentru dezvoltarea acestui proiect.

Jurnalistii nu au nevoie de „botnite”!

Presedintele US MediaSind, Cristi Godinac, a adus an discutia Consiliului Liderilor si problematica salariatilor din presa romaneasca, o specie aparte de oameni care lucreaza an fiecare zi an interesul semenilor lor si al antregii societati, dar de problemele carora nu se ocupa mai nimeni. Luptandu-se pentru drepturile altora, aproape ca nu mai au vreme sa si le apere si pe ale lor.

Aratand ca Uniunea Sindicala MediaSind, cea mai puternica organizatie din mass-media, a fost creata dupa modelul UFS „ATLAS“, presedintele MediaSind a prezentat delegatilor cel mai recent succes al MediaSind, semnarea celui de-al doilea Contract Colectiv de Munca la nivel de ramura mass-media an care s-au obtinut importante cresteri salariale, drepturi pentru jurnalisti si un Cod Deontologic al breslei anexat.

Singura problema sesizata la momentul actual o reprezinta doar popularizarea acestui document. Tocmai de aceea, Cristi Godinac a lansat un apel pentru popularizarea acestui CCM prin intermediul structurilor teritoriale ale UFS „ATLAS“ pentru ca jurnalistii sa ajunga astfel sa-si cunoasca drepturile si sa si le poata apara mai usor.

Profitand de prezenta an sala a deputatului PSD Mihai Sireteanu, presedintele US MediaSind l-a rugat pe acesta sa le transmita colegilor din Parlamentul Romaniei „...sa nu se mai chinuie politicienii sa faca o lege a presei, pentru ca avem propriul nostru instrument de autoreglementare si e pacat sa ne puna botnita pentru ca jurnalistii tot anaintea politicienilor se vor clasa an toate sondajele de opinie, pe primele locuri, alaturi de Biserica si Armata.“

„Insomar“:

Imaginea sindicatelor... oscileaza

Raportul de Analiza „Insomar“ 2006 prezentat succint an fata delegatilor de Silviu Matei arata o imagine a sindicatelor mai buna an acest an, comparativ cu anul trecut la nivelul populatiei ocupate. Foarte probabil – sustine directorul „Insomar“ – capitalul mai mare de imagine pozitiva s-a datorat mobilizarii sindicale de la sfarsitul anului trecut, la care se adauga si gradul ridicat de sindicalizare din anvatamant. Aratand ca antre lunile ianuarie – aprilie 2006 acest capital de imagine s-a mai diminuat, Silviu Matei precizeaza ca, dupa actiunile si mobilizarea sindicala exemplara din luna mai – pe care raportul prezentat nu le-a analizat –, capitalul de imagine al sindicatelor a crescut la loc.

De asemenea, repondentii la chestionarul „Insomar“ asi mentin parerea exprimata anul trecut ca sindicatele reprezinta cel mai bine interesele angajatilor. Principala amenintare la adresa imaginii sindicatelor an prezent – spun specialistii „Insomar“ – este faptul ca an perceptia populatiei, sindicatele se ocupa din ce an ce mai putin de sarcinile lor specifice. Totusi, an aceeasi opinie, aproximativ o treime din populatie crede ca sindicatele se ocupa de cresterea nivelului salariilor si de respectarea Codului Muncii, dar mai putin de conditiile de la locul de munca.

Analizand potentialul de participare la proteste sindicale a indivizilor ocupati, „Insomar“ remarca aderenta lor preponderenta la formele de protest care se bazeaza pe o implicare cat mai redusa. Astfel, forma de protest preferata a repondentilor este an mod cert semnarea unui protest colectiv si abia pe locul al doilea oprirea efectiva a lucrului. Concluzia pare sa fie aceea ca populatia ocupata nu are mare ancredere an eficienta formelor de protest sindicale.

În legatura cu informatia despre sindicate, specialistii „Insomar“ au conchis ca aceasta vine catre oameni mai ales prin intermediul televiziunii. Astfel, an familiile unde exista cel putin un membru de sindicat sunt urmarite pentru informatii, an ordine: „Realitatea“ TV, PRO TV, „Antena 1“ si

TVR 1, iar buletinele de stiri ale acestor posturi TV sunt pe primul loc an ordinea preferintelor telespectatorilor.

Conceptul de Responsabilitate Sociala a Companiei

Bogdan Negrutzi face o scurta prezentare a conceptului de Responsabilitate Sociala a Companiei (RSC) exemplificand cu modul de functionare al acesteia, an prezent, an state dezvoltate ale Uniunii Europene si an conformitate cu statutul european al companiei si cu reglementarile an domeniu ce privesc si Comitetele Europene ale Muncii (CEM). Precizam ca abordarea acestui subiect s-a facut dintr-o perspectiva critica an folosul activitatii sindicale, iar conceptul RSC este unul complex care integreaza responsabilitatea si interactiunea cu societatea.

Pe scurt, RSC poate fi definit ca fiind „un concept prin care companiile integreaza preocupari sociale si de mediu an operatiile lor si interactiunea lor cu actionarii pe baza de voluntariat”. Totusi, RSC nu trebuie confundat an vreun fel cu un executant al legii sau un executant al regulilor si contractelor si nici cu vreo societate filantropica.

Din exemplele prezentate de secretarul general al Uniunii Federative Sindicale „ATLAS“, am retinut ca, an legatura cu acest concept, prin textul comun al partenerilor sociali la nivel UE-03, se urmaresc trei directii prioritare si anume: actiunea anticipata; comunicarea continua si dezvoltarea ratei de angajare. Astfel, an Austria, RSC prezinta linii directoare statale, un drept statutar la consultare, organisme de consiliere an cadrul companiei si chiar obligatia de a pune la punct un plan social. În Belgia exista o definitie comuna a restructurarii, sedinte de urgenta, informarea anaintea deciziei, dar si Legea Renault care spune ca anainte de disponibilizarile colective, patronatul trebuie sa informeze an prealabil reprezentantii salariatilor sau sindicatul si sa treaca la consultari an cadrul Comitetului de Întreprindere sau, unde nu exista asa ceva, cu sindicatele. State europene nordice precum Danemarca sau Finlanda manifesta o mai mare lejeritate an aplicarea conceptului, aici importante fiind legea si negocierea colectiva care poate dura si 6 saptamani, dar cu informari si consultari prealabile si o mare flexibilitate.

Legat de prezentarea facuta, dar si de modul an care functioneaza UFS „ATLAS“ an teritoriu, Eugen Luha a luat cuvantul aratand ca an 2005 uniunea si-a intensificat activitatea an structurile teritoriale. Desigur ca s-au mai anregistrat unele deficiente de comunicare mai ales, dar printr-o buna coordonare acestea au fost depasite. Astfel, an teritoriu, la nivelul sindicatelor, s-a constatat dorinta de acumulare masiva de informatie despre problemele de munca, structurile europene si procesul de integrare, mai ales an ceea ce priveste activitatea sindicala. În acest sens, reprezentantii UFS „ATLAS“ au acordat tot sprijinul necesar.

La ancheiere, lucrarile Consiliului Liderilor UFS „ATLAS“ au demonstrat perfectionarea si buna pregatire a sindicalistilor atât pentru integrarea europeana, cât si pentru traversarea unei perioade an care globalizarea economiei reprezinta noi oportunitati atât pentru angajatori, cât si pentru angajati si se modifica relatiile dintre patroni si salariati.